Energia electrică descărcată în corpul uman, în afara leziunilor de suprafață, are efecte nefaste în profunzime asupra țesuturilor și organelor, de multe ori cu efect letal. Leziunile de suprafață produse de electrocuție sunt arsuri de diferite grade. Există trei forme de electricitate care pot afecta organismul uman: curent de înaltă tensiune, de joasă tensiune și electricitatea din trăznete.
Curentul de înaltă tensiune de cele mai multe ori produce stop cardio-respirator care necesită resuscitare. Accidentatul cade de la înălțime sau este izbit la pământ, ceea ce poate produce și alte leziuni traumatice secundare (fracturi, rupturi de organe interne). Deasemenea, contractura musculară tetanică poate produce fracturi ale oaselor lungi, tasare de vertebre sau rupturi musculare și/sau tendinoase.
Conductibilitatea electricității în corpul accidentatului are un punct de intrare și o zonă de ieșire, prin care curentul se descarcă la pământ sau la un obiect bun conducător de electricitate:
- punctul de intrare este carbonizat și deprimat și devine în scurt timp edematoas;
- zona de ieșire este explozivă, rotundă sau ovalară și în următoarele zile crește în dimensiuni.
Curentul electric circulă și pe suprafața corpului producând arsuri profunde pe arii întinse. În interiorul corpului, curentul circulă prin țesuturile care opun cea mai mică rezistență: vase, nervi (inclusiv măduva spinării), masa musculară, țesuturi care sunt cel mai grav afectate. La nivelul organelor interne, necroza tubulară renală acută apare de regulă.
Dacă supraviețuiește sau a fost resuscitat eficient, accidentatul trebuie tratat într-un spital multidisciplinar deoarece necesită măsuri terapeutice din diverse specialități: terapie intensivă, cardiologie, neurologie, nefrologie și nu în ultimul rând chirurgie plastică și reconstructivă.
Curentul de joasă tensiune are mai puține efecte generale, dar flama voltaică poate produce arsuri termice profunde care se extind în următoarele zile. Zona arsă se tratează că orice arsură de gr. III, IV , bolnavul este imunizat antitetanic și îndrumat într-un serviciu de chirurgie plastică, unde tratamentul ideal este excizia precoce a escarei și acoperirea cu grefă de piele desicată.
Trăznetul, dacă nu este mortal, poate produce aprinderea îmbrăcămintei și arsuri termice de diferite grade, leziuni tegumentare necrotice arborescente, mici zone arse de gr.IV pe marginile picioarelor și degetelor de la picior, ruptura traumatică a membranei timpanice. Dacă accidentatul a supraviețuit, este tratat în secția de chirurgie plastică și reconstructivă ca oricare alt bolnav ars.
