Termenul de puericultură provine din limba Latină, prin contopirea a două cuvinte: puer = copil și cultură = creștere.
Puericultura se ocupă cu ansamblul mijloacelor prin care se asigură creșterea și dezvoltarea normal somatică și psihică a copilului în vederea menținerii stării de sănătate a populației.
Copilul nu este un adult în miniatură și prezintă particularități morfofiziologice specifice fiecărei perioade de dezvoltare.
Perioadele dezvoltării copilului:
- Dezvoltarea prenatală
- Viața postanatală
Dezvoltarea prenatală se desfășoară într-un ritm deosebit de accelerat, cum nu se mai întâlnește în nici o altă perioadă a vieții. Pe lângă creșterea extraordinară ( de 125000 ori) a masei corporale, are loc și cea mai complexă dezvoltare, prin formarea organelor, diferențierea funcțiilor și perfectarea diverselor sisteme.
Viața prenatală cuprinde 3 etape:
- Trimestrul I – perioada embrionară,
- Trimestrul II- perioada fetală precoce,
- Trimestrul III- perioada fetală tardivă.
Un alt moment hotărâtor pentru copil îl reprezintă nașterea propriu-zisă , pe care Debre și Lelong o definesc ca “o probă mecanică de rezistență la traumatismul obstetrical și la asfixie”.
Viața postnatală cuprinde:
Prima copilărie – de la naștere până la 3 ani ( când se termină dentiția de lapte). La rândul ei este împărțită astfel:
- perioada de nou-născut- primele 28 de zile de viață,
- perioada de sugar 28 zile – 1 an,
- perioada de copil mic 1-3 ani.
Prima copilărie se caracterizează printr-o funcție de nutriție intensă, ce explică creșterea accentuată și dependența de mediul înconjurător, și care determină necesitatea unor îngrijiri speciale.
Copilăria a 2 a ( de la 3 la 6-7 ani)- încep să apară primii dinți definitivi.
Copilăria a 3 a ( 6-7 ani până la pubertate); la fete pubertatea apare la 12-14 ani, iar la băieți la 14-16 ani.
