Localizarea durerii poate sugera diagnosticul. Deși organele abdominale în majoritate sunt mobile iar durerea poate fi iradiată la distanță, localizarea diverselor forme de durere în regiunile topografice ale abdomenului corespunde în general patologiei organelor din acea regiune și constituie un criteriu de diagnostic.
Durerea în abdomenul superior nu are întotdeauna cauze chirurgicale (ex.: gastritele, criza ulceroasă)
Durerea în hipocondrul drept se datorează afecțiunilor hepato-biliare. Distensia acută a capsulei hepatice (insuficiența acută a cordului drept, procese inflamatorii ale parenchimului hepatic – hepatite) provoacă durere continuă, puternică în hipocondrul drept. Cel mai frecvent, durerea cu această localizare se datorează afecțiunilor biliare. La examenul obiectiv se poate consata colorația subicterică a sclerelor și tegumentelor în cazul obstrucțiilor biliare sau se poate palpa fundul veziculei biliare în cazul hidropsului. Durerea din hipocondrul drept se poate datora și afecțiunilor pleuro-pulmonare bazale (pneumonie, pleurezie).
Durerea în hipocondrul stâng se datorează afecțiunilor splinei (ex.: infarctul splenic, distensia acuă a capsulei în hipertensiunea portală radiculară), cozii pancreasului (distensia caudală în cazurile de de litiază din pancreatita cronică) sau unghiului stâng a colonului (diverticulită).
Durerea central abdominală dacă este violentă și are caracter „în bară” este caracteristică afecțiunilor pancreatice. Durerea severă se poate datora și anevrismului disecant de aortă abdominală. În acest caz se palpează o formațiune pulsatilă pe linia mediană iar la ascultație se percepe un suflu sistolic; dacă anevrismul este fisurat, în funcție de amploarea hemoragiei, apar semne generale: paloare, tahicardie, hipotensiune; un anevrism rupt, este de multe ori deasupra resurselor terapeutice. Durerea în flanc, cu o corespondență lombară și iradiere în scrot sau marie labre, însoțită de polakiurie este carecteristică pentru colica nefretică.
Durerea în etajul abdominal inferior se poate datora afecțiunilor organelor abdominale sau pelvine. Dintre cele mai frecvente cauze: în fosa iliacă dreaptă – apendicita acută, diverticulita Meckeliană, adenita mezenterică, anexita acută, poanta ovulară, sarcina tubară dreaptă ruptă (se însoțește și de semne de inundație peritoneală și anemie acută); în fosa iliacă stângă – diverticulita sigmoidiană, sarcina tubară stângă ruptă, poanta ovulară; în hipogastru – boli inflamatorii ale colonului (rectocolita, Crohn, când se poate însoți de scaune frecvente muco-hemoragice), cistita acută (se însoțește de polakiurie).
