Constipația reprezintă evacuarea dificilă sau rară a materiilor fecale, materii fecale întărite sau senzația de evacuare incompletă.
Multe persoane cred că este necesară o defecație zilnică și se plâng de constipație dacă evacuarea nu are loc zilnic. Altele sunt îngrijorate de aspectul (culoare, formă, cantitate) sau consistența fecalelor. Uneori, plângerea principală se referă la defecația dificilă sau senzația de evacuare incompletă după defecație.
Constipația este considerată cauza multor simptome ( dureri abdominale, greață, stare de oboseală, anorexie) care, de fapt, pot fi manifestări ale unor afecțiuni subiacente (de exemplu, sindromul de colon iritabil, depresie, etc.)
Pacienții obsesiv-compulsivi simt adeseori nevoia să scape organismul zilnic de “reziduurile murdare”. Acești pacienți petrec multe ore pe zi la toaletă sau devin consumatori de catarctice.
Etiologie:
Există două tipuri de constipație: acută și cronică.
Constipația acută sugerează o cauză organică, cele mai frecvente fiind:
- Obstrucție colonică;
- Ileus adinamic;
- Medicamente.
La cei mai mulți pacienți, constipația este asociată cu mișcarea lentă a materiilor fecale în colon. Această întârziere poate fi datorată medicamentelor, afecțiunilor organice sau ale funcției de defecație.
Constipația cronică prezintă anumite simptome ( de exemplu, senzația de blocaj anorectal, defecația prelungită sau dificilă), în special când se asociază cu mișcare perineală în timpul evacuării stimulate, sugerează o tulburare de defecație.
Semne de gravitate:
- Abdomen destins;
- Vărsături;
- Sânge în scaun;
- Scădere în greutate;
- Constipație gravă cu debut recent sau care se agravează la un pacient vârstnic.
Tratament:
Se ia în considerare oprirea medicamentelor cauzatoare (unele pot fi necesare). Creșterea aportului de fibre alimentare. Se poate încerca un tratament pe termen scurt cu laxative osmotice.